De curând, publicația The Parliament Magazine a publicat un articol al d-nei Joanna Dupont-Inglis, secretarul general al Europa Bio, în care aceasta își exprimă opiniile legate de situația existentă la ora actuală în UE, referitor la chestiunea culturilor modificate genetic. În continuare vă prezentăm varianta în limba română a acestui articol.
„De mai mult de un deceniu, UE și-a stabilit obiectivul de a crește investițiile în cercetare și dezvoltare, de la mai puțin de două procente în urmă cu trei ani la trei procente din PIB până în 2020, reflectând tot mai mult faptul că Europa trebuie să concureze și să exceleze în noua economie globală a cunoașterii.
Mai multe investiții ar duce la locuri de muncă, la creștere economică și durabilă. De la schimbările climatice și ameliorarea sănătății până la realizarea unei bioeconomii cu adevărat circulare, cercetarea și dezvoltarea sunt și vor fi sectoare critice pentru realizarea de inovații în beneficiul oamenilor și al planetei.
Dar acum, un deceniu mai târziu după asumarea acestor angajamente, s-au înregistrat progrese insuficiente cu privire la acest obiectiv, iar Europa a rămas în urmă, dacă ne referim la mai multe tehnologii inovatoare, în special în domeniul biotehnologiei agricole.
Astăzi, 17 milioane de fermieri din 24 de țări cultivă plante modificate genetic (GM), utilizând peste 12% din terenurile lumii. Aceste culturi sunt eficiente, reduc nevoia de a folosi alte inputuri, cum ar fi combustibilul, și îmbunătățesc randamentele și, prin urmare, securitatea alimentară.
Deși Europa cultivă doar o mică parte din această suprafață (în principal în Spania), UE este cel de-al doilea importator mondial de produse agricole derivate din OMG-uri. În UE, costul autorizării unei noi plante transgenice este prohibitiv, ajungând între 11 și 16,7 milioane de euro și necesită, în medie, șase ani pentru o simplă autorizație de import. Această situație există în ciuda a peste 20 de ani de utilizare în condiții de siguranță a produselor modificate genetic și a mii de aprobări individuale ale UE și ale altor guverne, care confirmă siguranța acestora.
În condițiile unor astfel de investiții masive de timp, bani și expertiză necesare pentru obținerea autorizației, întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) au fost excluse de la investițiile în autorizații pentru culturi modificate genetic în Europa și chiar și mari corporații multinaționale au renunțat la activitatea în acest domeniu.
Impactul a fost devastator, după cum ilustrează și un raport al organizației PG Economics din 2018, care a arătat că reglementările UE privind OMG-urile au costat sectorul agricol din Regatul Unit între 42 și 434 milioane de euro în domeniul veniturilor agricole între 1996-2006, cu încă 65 până la 82 milioane euro potențial profit nerealizat în fiecare an.
Mai mult: mediul de reglementare neîncurajator al UE a restrâns sectorul cercetării științifice al statelor membre, distrugând 900 de locuri de muncă și salarii în valoare de 77 de milioane de euro.
Potrivit fostului ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, pierderea cumulată a României rezultată în urma interdicției de a cultiva soia modificată genetic a fost de aproximativ un miliard de euro anual.
Hotărârea din 2018 a Curții de Justiție a Uniunii Europene, care afirmă că multe plante fără o combinație nouă de material genetic (adică plante netransgenice, fără gene adăugate) se supun acelorași cerințe prohibitive ca și plantele transgenice, doar adaugă încă o ofensă la prejudiciul existent și contravine științei și bunului simț.
Mii de soiuri de plante provin din mutații aleatorii, naturale sau induse, iar jurisprudența actuală pedepsește cele mai eficiente și inovatoare metode de obținere a trăsăturilor dorite în plante în luni de zile, față de decenii sau chiar secole, prin metode tradiționale.
De la dezvoltarea culturilor tolerante la secetă la îmbunătățirea rezistenței la insecte, hotărârea instanței pune Europa într-un dezavantaj major în fața provocărilor globale fără precedent.
Sarcina de reglementare asociată cu legislația privind OMG-urile a costat deja milioane în ceea ce privește investițiile pierdute, locurile de muncă și exodul de creiere și a sporit susceptibilitatea Europei la perturbări ale comerțului, estimate la miliarde de euro.
Potrivit unui raport publicat de Comisia Europeană în 2010, costul total al economiei în cazul întreruperii livrărilor de OMG-uri către UE din cauza aprobărilor asincrone ar putea ajunge la 9,6 miliarde de euro.
Companiile multinaționale au renunțat masiv la programele de dezvoltare din UE a produselor GM și și-au concentrat eforturile spre căutarea de soluții pentru fermierii de pe alte continente.
Același lucru pare tot mai sigur că se întâmplă și cu cele mai moderne tehnici de selecționare de precizie, cum ar fi editarea genomului. Poate chiar mai rău, cercetătorii publici europeni și IMM-urile vor avea din nou dificultăți în a concura în Europa, în timp ce aceștia joacă un rol de lider în alte părți ale lumii.
În august 2018, numai în SUA, 15 plante superioare și o ciupercă, ameliorate prin editare genetică, au fost considerate ca nefiind supuse reglementărilor. Dintre cele 16 produse care acoperă o gamă largă de specii și aplicații, numai trei provin de la companii multinaționale bine cunoscute, restul venind de la întreprinderi mai mici și instituții publice de cercetare.
O astfel de varietate de jucători și aplicații care oferă beneficii pentru consumatori și pentru mediu, cum ar fi o nutriție îmbunătățită și o reducere a deșeurilor, va fi din păcate imposibilă în UE, având în vedere cadrul actual. Cel mai probabil, pentru agricultorii din UE, conform jurisprudenței actuale, în viitorul apropiat nu vor fi disponibile pentru cultură plante modificate genetic.
Dar, în pofida tuturor acestor dezavantaje, Europa, care a fost, până la urmă, locul de naștere al biotehnologiei moderne a plantelor, poate deveni încă un lider mondial în economia globală a cunoașterii - dacă va lua măsuri acum.
Pentru ca acest lucru să se întâmple, în primul rând, liderii UE trebuie să recunoască faptul că regimul de reglementare nejustificat a contribuit la pierderea competitivității UE și la fricțiunile cu partenerii comerciali.
În al doilea rând, UE are nevoie de o abordare proporțională, adecvată scopului și bazată pe știință a tehnologiilor moderne, care reflectă progresul tehnic.
Sper, cu nerăbdare, că UE va lua o poziție de lider pe această temă, pentru a se asigura că atât în Europa, cât și la nivel global putem beneficia de întregul spectru al inovării în domeniul biotehnologiei și că UE va stimula cercetarea și dezvoltarea în acest scop.”
Articolul original este disponibil pe https://www.theparliamentmagazine.eu/articles/partner_article/europabio/how-europe-has-priced-out-innovation-example-plants
